Cum alegi o pergolă pentru terasă: lemn, aluminiu sau bioclimatică

Fotografia de mai sus arată de ce pergola a ajuns piesa centrală a teraselor noi. O structură independentă din aluminiu gri antracit, cu acoperiș din panouri fotovoltaice, draperii de exterior prinse la colțuri, un paravan din lamele verticale de lemn pe o latură și LED pe contur. Dedesubt, un colț de lounge din lemn masiv; în față, piscina cu acoperire din sticlă. Ziua face umbră și produce curent, seara devine o cameră de vară.

Sub numele de pergolă se vând însă lucruri foarte diferite: de la un cadru din pin cu viță-de-vie pe grinzi până la un acoperiș motorizat cu senzor de ploaie. Diferențele nu se văd în fotografii. Se văd în februarie, la prima zăpadă mare, și în iulie, la prima furtună. Ghidul acesta îți arată cum alegi o pergolă pe criteriile care contează: materialul, zăpada și vântul din zona ta, dimensiunea, închiderile laterale, bugetul și ce spune noul Cod al urbanismului, în vigoare din 25 august 2026.

Pergolă, foișor sau copertină: ce cumperi de fapt

Diferența contează la folosire, dar și în fața legii.

• Pergola este o structură ușoară din stâlpi și grinzi. În forma clasică, acoperișul rămâne deschis sau primește ceva ușor: plante agățătoare, o pânză retractabilă, lamele. Chiar și legea o definește așa, ca o rețea de grinzi și elemente verticale din lemn sau metal, „pe care se ridică plante agățătoare sau care sunt acoperite cu copertine ușoare retractabile”.
• Foișorul are acoperiș plin, de obicei cu învelitoare de țiglă sau șindrilă, și adesea pardoseală proprie. Este o mică clădire, nu un cadru. Modelele din lemn sunt la căsuțe și structuri de grădină.
• Copertina are acoperiș fix, de multe ori din policarbonat, și e gândită mai ales pentru intrări sau pentru mașină. Copertinele din aluminiu cu policarbonat sunt o soluție bună pentru parcare, mai rar pentru o terasă pe care stai.

Cele trei familii de pergole

Pergolele din lemn

Varianta caldă. Se potrivește unei case cu mult lemn, unei grădini cu plante sau unei terase rustice. Se cumpără ca kit din pin tratat sau se execută la comandă, din lemn masiv ori din lemn lamelar încleiat, adică grinzi din straturi lipite, mai stabile pe deschideri mari. Acoperișul rămâne deschis pentru plante, primește o prelată sau o pânză ori lamele orientabile din lemn.

Pentru cine: pentru cine vrea aspect natural, acceptă o întreținere periodică și nu are nevoie de un acoperiș care ține ploaia. Punctul sensibil: apa care stă pe lemn și contactul stâlpilor cu solul, de care depinde direct durata de viață a structurii. Un exemplu de lucrare pe dimensiunile tale este pergola din lemn masiv PE01, finisată cu lacuri și baițuri ecologice.

Pergolele din aluminiu cu acoperiș fix sau retractabil

Profile din aluminiu vopsite în câmp electrostatic, cu acoperiș din policarbonat, din panouri fixe sau din pânză tehnică pe care o întinzi și o strângi. Nu ruginesc, nu cer vopsit periodic și au o linie subțire, modernă.

La acoperișurile textile, citește fișa tehnică înainte de a le imagina iarna. Producătorii lor spun deschis că nu sunt făcute pentru zăpadă și nu sunt etanșe: fișa unui sistem italian cunoscut, cu pânză retractabilă, îl descrie ca nepotrivit pentru a susține zăpada și neetanș. Sunt foarte bune pentru umbră în sezonul cald, nu pentru tot anul.

Pergolele bioclimatice

Pergola bioclimatică este o pergolă din aluminiu al cărei acoperiș e format din lamele orientabile. Le rotești, manual sau electric, ca să lași lumina să intre dimineața, să faci umbră la prânz sau să scapi de aerul cald care se strânge sub acoperiș. Închise, lamelele se suprapun, iar apa este dusă în jgheaburi ascunse în ramă și coborâtă prin stâlpi, fără burlane la vedere.

Unghiul de rotație diferă de la un producător la altul. În fișele tehnice ale mărcilor europene mari apar valori între 135° și 150°, iar unele sisteme se apropie de 180°. Nu există o valoare standard, deci merită întrebat. Tot aici intră echipările care explică diferențele mari de preț: motorul, senzorul de ploaie care închide singur acoperișul, LED-ul integrat în ramă sau chiar în lamele și închiderile laterale.

Cele trei game din catalogul nostru arată bine cum crește echiparea:

• Pergola bioclimatică X 2.0, cu lamele cu închidere lină (soft-close), mecanism ascuns în ramă și LED cu lumină caldă pe contur;
• Pergola bioclimatică Deluxe 2.0, din aliaj de aluminiu 6063 T5, cu garnituri de cauciuc pe lamele și LED încastrat direct în lamele;
• Pergola Supreme, cu acționare electrică, senzor de ploaie, lamele cu inserții din spumă poliuretanică și etanșare perimetrală.

Pergolele cu panouri fotovoltaice

O variantă tot mai des întâlnită, ca aceea din fotografia de sus: acoperișul nu mai e din lamele sau din pânză, ci din panouri fotovoltaice montate pe structura pergolei. Terasa primește umbră, iar suprafața acoperișului produce energie electrică pentru casă.

Față de o pergolă obișnuită, trei lucruri se schimbă. Structura trebuie să ducă greutatea panourilor pe lângă zăpadă și vânt. Orientarea și înclinarea acoperișului contează pentru cât curent produce. Iar partea electrică, cu invertor, cabluri și racordare, se proiectează și se execută de un electrician autorizat, după procedurile operatorului de distribuție.

Noul Cod al urbanismului tratează separat sistemele fotovoltaice ale prosumatorilor: montarea lor pe clădiri, pe anexe gospodărești și pe sol se poate face fără autorizație de construire, cu înștiințarea prealabilă a primăriei, pe o structură capabilă să preia greutatea panourilor, vântul și zăpada (art. 299 alin. (2) lit. a) pct. 13). Pentru locul de parcare, aceeași idee există sub forma unui carport solar pentru două mașini, o structură metalică galvanizată pregătită pentru panouri, livrată fără panouri și fără invertor.

Lemn sau aluminiu: comparația pe opt criterii

• Aspect. Lemnul e cald și se împacă natural cu plantele. Aluminiul e liniar și discret și se potrivește arhitecturii moderne. Gri antracit (RAL 7016) domină la pergolele moderne din aluminiu, pentru că se asortează cu tâmplăria, porțile și gardurile de azi.
• Întreținere. Lemnul cere un strat de protecție reînnoit periodic, la intervale care depind de produs și de expunere. Aluminiul vopsit se spală cu apă și detergent neutru; atenția se mută pe mecanism și pe jgheaburi.
• Ploaie. Doar pergola bioclimatică și cea cu acoperiș fix din policarbonat îți țin masa uscată. Grinzile deschise și pânzele retractabile nu sunt gândite pentru asta.
• Zăpadă. Nicio pergolă nu este o casă. Contează sarcina declarată de producător și ce faci iarna cu acoperișul, detaliat în secțiunea următoare.
• Vânt. Structurile din aluminiu vin cu valori declarate de producător. La lemn, rezistența depinde de secțiunea grinzilor, de îmbinări și de ancorare, adică de cine proiectează și montează.
• Montaj. Un kit din lemn îl pot monta doi oameni îndemânatici. O pergolă bioclimatică cere fundații la cotă, diagonale verificate și alimentare electrică, deci o echipă de montaj.
• Dimensiuni. Lemnul la comandă se face pe orice dimensiune. Aluminiul vine în module standard, extensibile cu kituri de prelungire.
• Buget. Kiturile din lemn sunt cea mai ieftină intrare, iar bioclimaticele motorizate cea mai scumpă. Cifrele sunt mai jos.

Zăpada: cifra pe care o verifici înainte să cumperi

Normativul românesc pentru zăpadă, CR 1-1-3/2012, împarte țara în zone după greutatea zăpezii la sol. Pentru localitățile aflate sub 1.000 m altitudine, valorile caracteristice sunt de 1,5, 2,0 sau 2,5 kN/m², adică aproximativ 150, 200 sau 250 kg pe metru pătrat. Suceava, Iași și Botoșani sunt în zona de 2,5 kN/m², Bucureștiul în cea de 2,0, iar Timișoara și Constanța în cea de 1,5.

Pune lângă aceste cifre ce declară producătorii pentru acoperișurile cu lamele. Fișele tehnice pe care le-am verificat indică, după model, între aproximativ 90 și 200 kg/m². Lamelele pergolei Deluxe 2.0 au o capacitate declarată de 100–120 kg/m². Valoarea de la sol nu este identică cu încărcarea de pe acoperiș, care se calculează cu coeficienți, dar ordinul de mărime e limpede: în bună parte din România, o iarnă grea poate pune pe lamelele închise mai mult decât sunt declarate să ducă.

De aceea, fișele pergolelor bioclimatice din catalogul nostru spun explicit că acoperișul nu trebuie ținut închis iarna sub zăpadă și că zăpada acumulată trebuie îndepărtată. În practică:

• deschide lamelele înainte de ninsorile anunțate, ca zăpada să cadă printre ele;
• scoate de sub pergolă pernele, textilele și tot ce nu vrei ud;
• îndepărtează zăpada care rămâne pe ramă și pe lamele;
• dacă locuiești într-o zonă cu ierni grele, întreabă de la început ce sarcină declară modelul și pentru ce poziție a lamelelor.

Vântul și ploaia

Vântul: întreabă valoarea și condițiile

Pentru copertine și acoperișuri textile retractabile există standardul european EN 13561, cu clase de rezistență la vânt de la 1 la 6, definite prin presiune: clasa 1 înseamnă 40 N/m², clasa 6 înseamnă 400 N/m². Pentru pergolele cu lamele din aluminiu, producătorii declară de obicei o viteză a vântului. În fișele verificate de noi, valorile merg de la 120 la 160 km/h, uneori cu precizarea că sunt valabile cu lamelele închise.

Cifra, singură, spune puțin. Întreabă trei lucruri: pentru ce dimensiune de modul este dată, în ce poziție a lamelelor și dacă include închiderile laterale. O pânză sau un perete de sticlă primește vântul pe toată suprafața și schimbă complet felul în care lucrează structura. La sistemele motorizate, un senzor de vânt poate strânge automat pânzele sau poate poziționa lamelele.

Ploaia: acoperișul închis ține apa

Cu lamelele închise, pergola bioclimatică ține apa. Lamelele se suprapun și formează canale care duc apa spre jgheaburile din ramă, iar de acolo prin stâlpi, spre sol, fără burlane la vedere. La Deluxe 2.0, fiecare lamelă are garnitură din cauciuc, iar debitul de evacuare declarat este de până la 35 de litri pe minut. Modelele cu etanșare și pe perimetru, cum este Supreme, închid acoperișul și împotriva vântului, iar senzorul de ploaie închide lamelele singur când începe să plouă.

Ca drenajul să lucreze cum trebuie, stabilește de la început unde se descarcă apa din stâlpi (rigolă, drenaj sau zonă verde) și curăță jgheaburile de frunze, mai ales toamna.

Ce dimensiune îți trebuie

Pornește de la ce stă sub pergolă, nu de la cât loc ai. Câteva repere:

• Masă pentru 4 persoane: în jur de 2,5 × 3 m.
• Masă pentru 6 persoane: cel puțin 3 × 4 m, ca să poți trage scaunele și să treci pe lângă ele.
• Colț de lounge (canapea, două fotolii, măsuță): tot în jur de 3 × 4 m. Pentru lounge și masă de dining sub același acoperiș, gândește în module de 3 × 8 m sau 4 × 6 m.
• Loc de trecere: lasă în jur de 90 cm între mobilier și stâlpi.
• Înălțime: modulele uzuale au în jur de 2,5 m, iar fișele producătorilor merg până la 2,7–3 m. O recomandare des întâlnită este ca grinda cea mai joasă să nu coboare sub circa 2,1 m.

Pergolele din aluminiu vin în module și se pot prelungi. Kitul de prelungire pentru pergola X adaugă un modul pe latura de 3 m sau pe cea de 4 m. E mai simplu să pornești de la modulul cel mai apropiat de terasa ta decât să forțezi o structură peste dimensiunea ei.

Lipită de casă sau independentă

• Lipită de casă. O latură se sprijină pe fațadă, deci are doar doi stâlpi la exterior și continuă firesc livingul spre terasă. Cere un perete portant în care să se ancoreze, o pantă care duce apa departe de casă și atenție la ferestrele și ușile de dedesubt. Pergola X 2.0 cu prindere pe casă și Supreme sunt gândite pentru montaj pe fațadă.
• Independentă. Are patru stâlpi proprii și fundație la fiecare colț, deci o poți așeza oriunde: lângă piscină, la capătul grădinii, peste zona de grătar. Exact ca în fotografia de la începutul articolului.

Fundația, fațada izolată și curentul

Pe o fațadă cu termosistem, pergola nu se prinde în polistiren sau în vata minerală. Ancorajul trece prin izolație până în zidărie, cu elemente de prindere potrivite pentru termosistem, altfel apar fisuri și punți termice. Stabilește soluția cu montatorul înainte de comandă, nu în ziua montajului.

Fundațiile se toarnă la cotă, cu distanțele dintre stâlpi exacte și cu diagonalele verificate: o structură montată aproximativ are lamele care se blochează. Dacă pergola are LED sau motor, cablul de alimentare se aduce până la stâlp înainte de turnarea fundației și a pardoselii, iar instalația electrică o face un electrician autorizat.

Închiderile laterale: când pergola devine cameră de vară

Lamelele te apără de sus. Vântul, ploaia oblică și soarele de după-amiază vin însă din lateral. Închiderile se aleg odată cu pergola, pentru că se prind în structura ei și îi schimbă comportamentul la vânt. Toate variantele de mai jos sunt în accesoriile pentru pergole.

• Sticlă pliantă (bi-fold). Panourile se strâng ca un acordeon într-o parte și eliberează aproape toată latura. Paravanul pliant bi-fold de 4000 × 2500 mm are patru panouri din sticlă securizată de 8 mm.
• Sticlă culisantă. Panourile alunecă pe șine și se grupează într-o parte. Sistemul e simplu, dar panourile strânse ocupă mereu o zonă din latură. Un exemplu este paravanul culisant din sticlă securizată de 4000 × 2500 mm.
• Jaluzele cu lamele reglabile. Pereți din lamele de aluminiu pe care le rotești pentru aer, lumină și intimitate, ca paravanul cu jaluzele ajustabile manual. Pentru o pergolă din lemn, varianta de montat singur sunt jaluzelele de terasă cu lamele orientabile din lemn sau aluminiu.
• Pânză cu fermoare laterale (ZIP). Material textil anti-UV, ghidat pe margini prin fermoare, ca să nu fluture în vânt. Plasa de umbrire anti-UV de 3770 × 2288 mm se ridică manual, cu mecanism cu arc, și e dimensionată pentru o pergolă de 4000 × 2500 mm.
• Draperii de exterior și paravane din lamele de lemn. Soluția din fotografia de sus. Draperiile dau intimitate, umbră laterală și un aer de cameră; se strâng la colțuri când nu ai nevoie de ele și pe vânt puternic. Un paravan fix din lamele verticale închide o latură spre vecini sau spre stradă și lasă aerul să treacă.

Un avertisment care ține de secțiunea următoare: o pergolă închisă cu sticlă pe toate laturile nu mai seamănă cu definiția legală a pergolei. Dacă asta e ținta, întreabă la primărie înainte de comandă.

Îți trebuie autorizație? Ce spune legea din 25 august 2026

Multe articole despre pergole citează încă Legea nr. 50/1991. Ea nu mai este în vigoare. A fost abrogată de Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, aprobat prin Legea nr. 169/2026, publicat în Monitorul Oficial nr. 661 din 10 august 2026 și intrat în vigoare pe 25 august 2026.

Pergola în curtea casei

Articolul 299 din cod enumeră lucrările care se pot face fără autorizație de construire și fără notificarea prealabilă a primăriei. Printre ele, la alin. (2) lit. b) pct. 4, apar „terase exterioare demontabile și pergole în interiorul proprietății în afara zonelor construite protejate”.

Două nuanțe, înainte de a trage concluzia:

• Definiția contează. Anexa codului descrie pergola ca o construcție ușoară din grinzi și elemente verticale din lemn sau metal, pe care urcă plante agățătoare sau care e acoperită cu copertine ușoare retractabile. O pergolă din lemn cu plante sau una cu pânză retractabilă se încadrează evident. Textul nu spune însă explicit cum se tratează un acoperiș fix din lamele de aluminiu, un acoperiș din policarbonat sau o pergolă închisă cu sticlă, care pot fi privite și ca „terase acoperite”.
• Fără formalități nu înseamnă fără reguli. Același articol cere respectarea regulamentului local de urbanism, a normelor tehnice de calitate în construcții și a legislației de mediu și patrimoniu. Răspunderea este a beneficiarului, în solidar cu proiectantul și constructorul, iar recepția la terminarea lucrărilor rămâne obligatorie.

Recomandarea noastră pentru orice pergolă bioclimatică, închisă lateral sau lipită de casă: cere primăriei o confirmare scrisă, de exemplu un certificat de urbanism, înainte de comandă. Miza nu e mică. Codul prevede amenzi de la 5.000 de lei pentru lucrările făcute fără notificarea obligatorie și de la 50.000 de lei pentru cele făcute fără autorizația necesară.

Casele din mediul rural

Pentru anexele unei locuințe unifamiliale din mediul rural, codul mai are două prevederi în care pergolele sunt numite explicit, alături de terasele acoperite și bucătăriile de vară:

• fără nicio formalitate, dacă anexele de acest tip au împreună cel mult 20 mp și înălțimea de cel mult 2,5 m și sunt fără fundație, provizorii, demontabile și pe structură de lemn sau metal (art. 299 alin. (2) lit. c));
• cu notificare simplificată la primărie, dacă au împreună cel mult 50 mp, inclusiv cele cu fundație și nedemontabile, în intravilan, în afara zonelor protejate și a localităților rurale din zonele metropolitane (art. 294). Notificarea se depune cu un proiect tehnic simplificat, întocmit de specialiști.

La bloc

Pe terasa sau pe balconul unui apartament, pergola atinge proprietatea comună. Legea asociațiilor de proprietari (Legea nr. 196/2018) trece fațadele, acoperișul și terasele în proprietatea comună. Pentru modificările constructive ale acestora cere acordul a două treimi din proprietarii membri ai asociației, al tuturor proprietarilor direct afectați și autorizație de construire. Tot legea precizează că, la blocuri, aspectul fațadei se modifică doar unitar, pe tot condominiul. Pe scurt: la bloc nu montezi pe cont propriu o pergolă prinsă de fațadă.

Vecinii

Codul civil se aplică indiferent de regimul de autorizare. Construcțiile și lucrările se fac la cel puțin 60 cm de linia de hotar, dacă legea sau regulamentul de urbanism nu prevăd altfel, iar o derogare se poate face doar cu acordul vecinului, prin înscris autentic (art. 612). Articolul 611 obligă proprietarul să-și facă streașina casei astfel încât apa de ploaie să nu ajungă pe terenul vecinului. Același principiu e bine respectat și la pergolă: știi de la început pe unde ies stâlpii care duc apa.

Informațiile din această secțiune rezumă textul legii la data scrierii, septembrie 2026, și nu țin loc de consultanță juridică sau de răspunsul primăriei tale.

Cât costă o pergolă în 2026

Prețurile variază enorm, pentru că sub același nume se vând produse foarte diferite. Reperele de mai jos vin din prețurile afișate de magazine din România în septembrie 2026 și sunt orientative:

• Kituri din lemn: de la aproximativ 1.500 de lei pentru o pergolă mică din pin tratat până la circa 10.000 de lei pentru modele în jur de 4 × 3 m. Lucrările la comandă se ofertează pe proiect.
• Aluminiu cu policarbonat sau cu pânză: de la aproximativ 5.000–6.000 de lei pentru kituri simple până la peste 15.000 de lei pentru modele de marcă. Un acoperiș retractabil motorizat de 6 × 3 m, cu montaj, poate ajunge la aproape 29.000 de lei.
• Bioclimatice: kiturile de câteva mii de lei au de obicei dimensiuni mici, lamele din oțel sau acționare manuală. Modelele din aluminiu de 3 × 4 m cu LED pornesc de la circa 15.000 de lei, iar cele de 4 × 4 m motorizate ajung la 30.000–40.000 de lei.

Pe lângă pergolă, bugetează de la început fundațiile, montajul, aducerea curentului, închiderile laterale și transportul, pentru că pergolele sunt marfă agabaritică. Un perete de sticlă pentru o latură de 4 m poate costa cât o parte importantă din pergola însăși.

Pergola din lemn: detaliile care îi dau ani

• Alege specia după expunere. Standardul european EN 350 clasifică durabilitatea naturală a lemnului de la 1 (foarte durabil) la 5 (nedurabil). Pentru lemnul de inimă, salcâmul are clasa 1–2, stejarul 2 (unele surse îl încadrează între 2 și 4), pinul, laricea și duglasul 3–4, iar molidul 4. Lemnul de lângă scoarță, alburnul, are clasa 5 la toate speciile. De aceea molidul și pinul se folosesc afară doar tratate.
• Tratamentul se alege după clasa de utilizare. Standardul EN 335 încadrează lemnul de exterior fără contact cu solul în clasa 3, iar pe cel în contact cu solul sau cu apa în clasa 4. Pentru stâlpii și grinzile portante, asociația britanică de profil (Wood Protection Association) recomandă tratament pentru clasa 4. Tăieturile făcute la montaj se tratează din nou, cu pensula.
• Stâlpii nu se îngroapă. Se prind în saboți metalici, deasupra solului, ca apa să nu stea la baza lemnului. Ghidurile germane de protecție constructivă a lemnului indică cel puțin 30 cm între lemn și o suprafață pavată și 15 cm deasupra unui pat de pietriș, din cauza stropilor de ploaie. Pentru stâlpi de 100 × 100 mm există conectorul de bază din oțel pentru fixare la sol.
• Nicio suprafață orizontală fără scurgere. Părțile expuse la ploaie se protejează, de exemplu cu un lăcrimar din aluminiu, ca apa să nu stea pe lemn.
• Pe deschideri mari, lemn lamelar. Grinzile din lemn lamelar încleiat (EN 14080) sunt mai stabile dimensional decât cele din lemn masiv de aceeași secțiune.
• WPC-ul nu e structural. Compozitul lemn-plastic e potrivit pentru lamele și pardoseli, dar producătorii lui spun explicit că nu se folosește ca element portant, iar sub sarcină constantă se deformează în timp.
• Protecția se reînnoiește la intervalul din fișa tehnică. Ca ordin de mărime, un lazur pe bază de ulei natural cere un strat nou la circa doi ani, un ulei cu protecție UV la trei-patru ani pe suprafețele verticale, iar un sistem opac de vopsea declară până la zece ani. Suprafețele orizontale, bătute de soare și ploaie, cer reîmprospătare mai des.

Întreținerea unei pergole din aluminiu

• Spălare cu apă și detergent neutru, cu burete moale. Fără solvenți și fără produse abrazive, care atacă stratul de vopsea.
• Jgheaburi și stâlpi curățați de frunze primăvara și toamna, ca apa să curgă liber prin stâlpi.
• Zăpada: lamele deschise și zăpadă îndepărtată, cum am arătat mai sus.
• Finisajul, dacă locuiești lângă mare. Specificația internațională QUALICOAT are clase de vopsire 1, 1,5, 2 și 3, legate de teste de expunere de 1, 2, 3 și 10 ani în Florida, plus un pretratament îmbunătățit, numit „Seaside”, pentru medii agresive. Ca reper, Deluxe 2.0 declară vopsea de 60–80 de microni, certificare Qualicoat și 720 de ore de test în ceață salină, după ASTM B117.

Greșeli care se văd abia după primul sezon

• Pergola aleasă după fotografie, nu după mobilier. O masă de șase persoane sub o pergolă de 3 × 3 m înseamnă scaune lipite de stâlpi.
• Acoperișul lăsat închis sub zăpadă. Lamelele pot primi mai mult decât sunt declarate să ducă.
• Închiderile decise după montaj. Paravanele se prind în structură; adăugate ulterior, ies mai scump și mai puțin curat.
• Curentul uitat. LED-ul și motorul cer cablu adus la stâlp înainte de pardoseală.
• Apa din stâlpi fără destinație. Burlanul ascuns trebuie să aibă unde se descărca, altfel apa stă pe dale sau ajunge la vecin.
• Stâlpi de lemn turnați în beton sau îngropați. Baza lor este prima care putrezește.
• Legea citită din articole vechi. Legea nr. 50/1991 nu mai este în vigoare din 25 august 2026.

Întrebări frecvente

Îmi trebuie autorizație pentru o pergolă în 2026?

Codul urbanismului în vigoare din 25 august 2026 permite pergolele în interiorul proprietății, în afara zonelor construite protejate, fără autorizație și fără notificare. Pentru pergolele cu acoperiș fix, închise lateral, lipite de fațadă sau montate la bloc, încadrarea nu reiese clar din text, așa că cere o confirmare scrisă de la primărie înainte de comandă.

Ce este o pergolă bioclimatică?

O pergolă din aluminiu cu acoperiș din lamele orientabile. Le rotești pentru umbră, lumină sau aerisire, iar închise dirijează apa în jgheaburi ascunse în ramă și prin stâlpi. Poate avea motor, senzor de ploaie, LED și închideri laterale.

Plouă printr-o pergolă bioclimatică?

Nu. Cu lamelele închise, pergola bioclimatică ține apa: lamelele se suprapun, iar apa e dusă prin jgheaburile din ramă și prin stâlpi, spre sol. Ca drenajul să lucreze, jgheaburile se curăță periodic de frunze.

Ce fac iarna cu pergola bioclimatică?

Deschizi lamelele înainte de ninsori și îndepărtezi zăpada acumulată. Producătorii nu recomandă ca acoperișul să stea închis sub zăpadă, iar în multe zone din România greutatea zăpezii la sol depășește ce sunt declarate să ducă lamelele.

Ce e mai bine: pergolă din lemn sau din aluminiu?

Lemnul, dacă vrei aspect natural, plante pe grinzi și un buget mai mic și accepți întreținerea periodică. Aluminiul, dacă vrei întreținere minimă și linii moderne. Pergola bioclimatică din aluminiu, dacă vrei să folosești terasa și când plouă.

Cât de mare trebuie să fie pergola pentru o masă de 6 persoane?

Cel puțin 3 × 4 m. Masa în sine ocupă puțin; spațiul se duce pe scaunele trase și pe culoarul de trecere, pentru care lași în jur de 90 cm până la stâlpi.

Pot monta o pergolă pe terasa blocului?

Nu pe cont propriu, dacă se prinde de fațadă sau de terasa comună. Legea nr. 196/2018 cere acordul a două treimi din proprietari, al celor direct afectați și autorizație de construire, iar la blocuri fațada se modifică unitar.

Se poate închide o pergolă cu sticlă?

Da, cu panouri pliante sau culisante din sticlă securizată, prinse în structura pergolei. Hotărăște închiderile când comanzi pergola și verifică încadrarea la primărie, pentru că o pergolă închisă pe toate laturile se îndepărtează de definiția legală a pergolei.

De unde începi

Ordinea care te ferește de aproape toate greșelile de mai sus: întâi mobilierul și dimensiunea, apoi zona de zăpadă și vânt în care locuiești, apoi materialul, apoi închiderile și curentul, iar la final confirmarea de la primărie. Abia după aceea compari prețuri, pentru că abia atunci compari produse comparabile.

Modelele bioclimatice, pergolele din lemn la comandă și închiderile laterale sunt adunate în categoria pergole. Dacă vrei să le vezi pe viu sau să discutăm dimensiunea terasei tale, te așteptăm în showroomul din Calea Unirii 36, Suceava, sau la telefon, la 0731 433 433.